Despre gresie, faianta si tipuri de ceramica

Gresia are o origine clastica (opusul celei organice, precum creta si carbunele sau chimica, cum este ghipsul si jaspul). Se formeaza prin cimentarea particulelor, care pot fi ori fragmente din roci pre-existente sau cristale mono-minerale. Bordura cimentata formata de aceste bucati este, in general, calcit, argila si cremene. Boabele au o marine intre 0,1 si 2 mm (argila si rocile cu particule mai mici – aluviuni si marna sunt numite in general sedimente argiluviloase; rocile cu o marime mai mare – breccias si conglomerate sunt numite sedimente rudaceous).
Formarea gresiei implica doua stadii principale. Primul, fasie cu fasie de nisip acumulat ca rezultat al sedimentarii, ori de la apa (in cazul raurilor, lacurilor sau marilor) sau din aer (in desert). In mod tipic, sedimentarea nisipului are loc de-a lungul apei (marea sau raurile) sau pe suprafete tari (in desert sau in zone unde exista dune de nisip). In sfarsit, odata ce a fost acumulat, nisipul devine gresie cand este compactat prin presiune si cimentare datorita precipitatiilor si mineralelor. Cele mai obisnuite materiale de cimentat sunt cremenea si carbonatul de calciu, care adesea deriva din dizolvarea sau alterarea nisipului dupa ce a fost ingropat. Culorile vor fi, in general, cafeniu sau galben ( de la claritatea quartzului la feldspat-ul intunecat continut de nisip). Un colorant aditional in sud-vestul Statelor Unite este oxidul de fier, care da o tenta rosiatica intre roz si rosu intunecat (terra cotta) sau manganatul care da o nuanta de purpuriu. Gresia rosie este obtinuta din sud-vestul si vestul Angliei, precum si din Europa centrala si Mongolia.

Mediul unde este depozitata este esential pentru determinarea caracteristicilor gresiei rezultate, care, in forma finala, include bucati mici de materie, sortare si compozitie si, in detalii mai genereale, include geometria rocilor si structura sedimentara. Principalele medii de depozitare pot fi impartite in cele terestre si marine, dupa cum sunt ilustrate in urmatoarea impartire:

Mediul terestru:

- lacuri;

- rauri;

- desert (dune de nisip);

- zone glaciale

Mediul terestru:

- lacuri;

- rauri;

- desert (dune de nisip);

- zone glaciale

Mediul marin:

- delta;

- plaja;

- depozitari din timpul furtunelor;

- tulburari (canale submarine);

- dune de nisip;

- tidal flats.

- delta;

- plaja;

- depozitari din timpul furtunelor;

- tulburari (canale submarine);

- dune de nisip;

- tidal flats.

If you're new here, you may want to subscribe to my RSS feed. Thanks for visiting!